Ofrandă Maistorului Ioan Cucuzel

Ofrandă Maistorului Ioan Cucuzel

Preț20.00RON
Greutate: 0.200 Kg
Cod: BYZ007
Editura:Byzantion
Mediu de stocare:CD
Autor(i):BYZANTION
Îngrijire ediție:Ștefan MIHALCEA și Adrian SÎRBU
Traducător:Sorina CHIPER
Conține Multimedia:DA
Conținut:WAV
Dirijor:Adrian SÎRBU
Ediție:2014
An aparitie:2005
Număr de pagini:72 pagini
Limba:Română & English & Français
Dimensiuni (I x L x h):135 x 125 x 10 mm
Tip Coperta:Cartonată
Carcasă:Carton
ISBN:978-606-93690-5-0
Cantitate:
Trimite unui prietenScrie un review
Adaugă la Favorite Compară

Descrierea pieselor*

Inițiativa de a înregistra câteva din lucrările Sfântului Ioan Cucuzel a fost inspirată de apariția lucrării Opere ale Sfântului Ioan Cucuzel, editată de Corul Bizantin Grec, sub îndrumarea maestrului Lykourgos Angelopoulos. Cartea, apărută pentru prima oară în anul 1995, scoate la lumina tiparului un număr de 11 compoziții inedite, descoperite în manuscrisele-autograf ale lui Hurmuz Hartofilax, în Biblioteca Națională a Atenei.

  1. Chinonicul duminical Lăudați pe Domnul reprezintă una din cele mai îndrăgite și interpretate piese din repertoriul corului Byzantion. Versetul Lăudați pe Domnul din psalmul 148 pregătește, prin fraze caracteristice pentru plagalul glasului I, partea mediană a lucrării, caracterizată nu doar prin repetarea, ci mai ales prin dezvoltarea formulelor melodice din introducere. Atribuită într-un mod inspirat de către Lykourgos Angelopoulos intepretării solistice, această parte se caracterizează, la nivel modal, printr-o alternare între glasul I tetrafonic și plagalul acestuia. Intervenția corului dorește să marcheze finalul secțiunii și, totodată, climaxul piesei. Revenind, ca într-o ciclicitate, partea a III-a a lucrării așează melodia în sonoritatea calmă din introducere, precum un ecou ce se stinge treptat, dinspre vârful tetrafoniei înspre baza plagalului, unde repetarea cuvântului Aliluia devine, într-un atemporal al calofoniei bizantine, o incantanție, un fundal sonor al euharistiei credincioșilor.
  2. Lucrarea Dinții lui vor scrâșni reprezintă o parte din versetul al X-lea al psalmului 111 și se cântă, de obicei, la sărbătorile sfinților. La nivel modal, piesa debutează cu o ingenioasă împletire între glasurile aghia stihiraric și aghia papadic, ambele având baza pe Di. Melodia modulează ulterior prin mutarea bazei la un tetracord ascendent, în glasul al IV-lea median. În continuare, putem observa alternări între glasul aghia papadic, plagalul glasului I, leghetos și plagalul glasului al IV-lea, unde avem și cadența primei fraze muzicale. Toată această împletire de glasuri construiește o impresionantă sonoritate ce păstrează echilibrul între oscilația de natură modulantă și stabilitatea modală. Cele trei Aliluia din continuarea stihului stau mărturie, de asemenea, în favoarea talentului componistic de excepție al maestrului Cucuzel. În debutul primului Aliluia, din heptafonia plagalului glasului al IV-lea se dezvoltă o structură a scării nenano, și, prin urmare, în baza lui aghia papadic vom găsi baza lui neheanes. Descoperim și aici aceeași împletire modală ingenioasă, unde, pe baza glasului al III-lea median avem o scară neaghie ce modulează mai apoi în diatonic, prin fraze clasice ale plagalului glasului I. Modulații ulterioare în glasul al IV-lea și plagalul său construiesc ceea ce numim o frază caracteristică pentru cadența finală concluzivă.
  3. Cântarea Ceea ce ești plină de har (ce reprezintă din punct de vedere textual niște anagramatisme - vezi Stathis, Οι αναγραμματοισμοί και τα μαθήματα της Βυζαντινής Μελοποιίας, Atena, 2008) se cântă la slujba Litiei. Piesa, ce debutează în glasul I tetrafonic, se caraterizează printr-o surprinzătoare cursivitate melodică, încă de la prima frază. Cele mai dese modulații sunt în aghia papadic și în aneanes, dar întâlnim și fraze de scurte dimensiuni în neaghie și leghetos. Se remarcă măestria compozitorului în împletirea acestor moduri, reprezentate de formule melodice de o rară frumusețe. Tensionarea progresivă a frazelor este subliniată în special de repetarea cuvântului leitmotiv „bucură-te”, punctul culminant apărând în finalul piesei, înainte de începerea kratimei.
  4. Piesa are ca text primul hemistih al versetului „Atunci va grăi către dânșii în urgia Lui și întru mânia Lui îi va tulbura pe ei”, ce aparține primei catisme din Psaltirea lui David. O caracteristică de bază în structura interioară a acestei piese este dezvoltarea melismatică a melodiei, precum și continuarea acestui stil componistic pe parcursul cuvântului Aliluia, ce este organizat în trei părți. Cele trei secțiuni sunt delimitate de cuvintele cheie, adică termenul „zicând” - gr. "λέγε" (între hemistih și primul Aliluia) și termenul „(și) iarăși” - gr. ”πάλιν” (între cele trei fragmente melodice de Aliluia). Punctul culminant este sugerat, în ultima parte a lucrării, atât prin aspectul intens modulant al liniei melodice, cât și prin ambitusului extins.
  5. Cântarea Doamne, întru lumina Feței Tale ne aduce aminte de pasapnoariile în glasul varis, de Iacov Protopsaltul. În ambele cazuri, elementul surpriză, la nivel modal, îl constituie trecerea neașteptată, încă din debutul cântării, în plagalul glasului I tetrafonic ce se stabilește la o difonie ascendentă față de glasul de bază. Acest principiu modulatoriu nu poate fi înțeles decât prin cunoașterea relației între ehuri, în baza Roții octoihiei, inventată de același Ioan Cucuzel. De pe noua bază, melodia modulează înspre plagal, de multe ori, prin aghia papadic, dar se întâlnesc modulații în special înspre acut, unde, de pe aceeași notă (Ke), punctul culminant este conturat prin fraze având desfășurare melodică de plagal, prin trifonii, tetrafonii sau pentafonii ascendente, factor generator de noi modulații în relații clasice. Doar în finalul piesei, prin cadența finală concluzivă pe Ga, cântarea justifică apartenența la glasul varis. Atât ambitusul extins, cât și modulațiile neobișnuite fac din această compoziție o provocare la nivel interpretativ.
  6. Stihira calofonică ce se cântă la prăznuirea Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir a fost compusă în plagalul glasului al II-lea. Textul liturgic conține în cea mai mare parte fraze extrase din Slava la Stihoavnă, compusă de imnograful Anatolie: „Păzește, prealăudate, cetatea ce te preamărește pre tine de năvălirile potrivnice, ca cela ce ai îndrăzneală către Hristos, Cel Ce pre tine te-a preamărit”. La nivel modal, frazele melodice alternează între plagalul glasului al II-lea și aghia papadic reprezentat prin tetracordul diatonic unit cu cel cromatic al glasului principal. Tot la trecerea dintre cromatic înspre diatonic, observăm modulații în glasul I tetrafonic, dar și în neaghie, aneanes pentafonón și chiar în varis, ca median al glasului I inferior.
  7. Kratima este prima din cele patru în glasul I, care au fost exighisite de către Hurmuz Hartofilax. Frazele melodice modulează cel mai adesea în plagalul glasului I, dar și în aghia, în glasul I tetrafonic și în varis.

 

 

* O parte din aceste informații au fost extrase din lucrarea Ιωάννου Κουκουζέλη του Μαΐστορος. Eκλογή έργων, Corul Bizantin Grec (editor), Atena, 1995 (ed. I)

Editura:Byzantion
Mediu de stocare:CD
Autor(i):BYZANTION
Îngrijire ediție:Ștefan MIHALCEA și Adrian SÎRBU
Traducător:Sorina CHIPER
Tehnoredactor:Marin și Lorena OSOIANU
Conține Multimedia:DA
Conținut:WAV
Dirijor:Adrian SÎRBU
Ediție:2014
An aparitie:2005
Număr de pagini:72 pagini
Limba:Română & English & Français
Dimensiuni (I x L x h):135 x 125 x 10 mm
Tip Coperta:Cartonată
Carcasă:Carton
Greutate:0.200 kg
ISBN:978-606-93690-5-0
Volumul:VII
Cod produs:BYZ007
Sus